Colectiv: neputința statului de a-și recunoaște greșeala și limitele

Mesajul oficial din primele zile

Europa Liberă a relatat că, la întâlnirea informativă de la Guvern din 1 noiembrie 2015, la care au participat Victor Ponta, Nicolae Bănicioiu, Raed Arafat și manageri de spitale, autoritățile au decis să transmită că spitalele din România pot trata marii arși. Formula publică „avem de toate” este asociată în relatare cu mesajul Guvernului și cu explicațiile ulterioare ale lui Victor Ponta, nu este atribuită automat lui Bănicioiu.

În noiembrie 2015, Nicolae Bănicioiu a declarat, potrivit Europa Liberă: „Nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noștri pot gestiona situația.” Aceasta este o declarație publică despre capacitatea sistemului, nu un document care dovedește singur o decizie individuală de refuz al fiecărui transfer.

Transferurile și capacitatea reală

Europa Liberă a relatat că primele victime au plecat pentru tratament în străinătate la patru zile după demisia lui Victor Ponta, produsă la 4 noiembrie 2015. Fostul premier a susținut ulterior că echipele externe au început să evalueze pacienții abia de luni și că nu a existat o cerere concretă de transfer respinsă de medicii români. Aceasta este poziția lui Ponta, păstrată ca atare.

În 2022, Europa Liberă arăta că România avea doar paturi pentru arsuri moderat-severe — 25 pentru adulți, răspândite în țară, și 10 pentru copii la Spitalul Grigore Alexandrescu — și că mecanismul de transfer al marilor arși către spitale europene fusese semnat după Colectiv. Aceste date contestă imaginea unui sistem pregătit integral pentru un aflux de mari arși, dar nu permit atribuirea automată a tuturor deceselor unei singure decizii.

Ancheta asupra transferurilor nu este închisă

La 18 martie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea dosarului Colectiv 2 la Parchetul General și reluarea anchetei privind intervenția autorităților, posibile infecții nosocomiale și transferul răniților în străinătate. Europa Liberă relatează că Nicolae Bănicioiu și Raed Arafat se află printre persoanele vizate de acest dosar. Reluarea anchetei nu echivalează cu stabilirea vinovăției; ea arată că modul de intervenție și transferurile nu au primit un răspuns judiciar final.

Răspunderea politică

Cazul rămâne un pesedism al mesajului instituțional care a precedat verificarea reală a capacității: în locul unei recunoașteri transparente a limitelor, autoritățile au comunicat că situația poate fi gestionată intern. Responsabilitatea penală este o chestiune încă în anchetă; responsabilitatea politică și morală a acestui mesaj public poate fi discutată numai cu cronologia și limitele de mai sus păstrate la vedere.